Asa s-a nascut acest blog: dintr-o lacrima.
Imagini socante, inaintea meciului Romania-Franta, o mare galbena cantand imnul national al Romaniei si aplaudand din suflet, de parca fiecare spectator se aplauda pe sine, ca roman. Nu eram pregatit pt asa ceva. Eu care eram obisnuit cu scandalurile, injuraturile, huiduielile...brichete sau scaune pe deasupra capului, aveam in fata ochilor "noul roman".
Noua generatie de romani. In linii mari, un portret robot: 25-40 ani, cu salarii de peste 1000 euro sau deja cu afacerea lui, cunoscator a 1-2 limbi straine, pentru care politica sau cine se mai schimba la putere nu conteaza. Oameni carora nu le e rusine ca sunt romani, si despre care seful politiei di Zurich a spus a doua zi: "S-au comportat exemplar, au cantat si s-au fotografiat impreuna cu suporterii francezi, au baut impreuna la terase si nu au existat nici un fel de incidente." Nici pt asta nu eram pregatit. Declaratia politistului ma facea sa ma simt parte din acea multime, mandru ca sunt roman. Uitasem de Mailat, de cunoscutii care fura prin Spania sau Italia, de romanul care incercase sa ma faca la buzunare in Viena cativa ani in urma. O mare galbena care merita aplauzele noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu