Italienii, cum nu au in vocabular cuvantul 'prieten/i', nici nu au asa ceva. Adica omul ala care sa vrea / sa te ajute neconditionat, sa te caute si cand nu are nevoie de tine, sa tina contact permanent cu tine pt ca felul tau de-a fi il reprezinta, caracterul tau il asociaza cu al sau (la nivel subconstient). Am o problema si sta in puterea prietenului x sa ma ajute, ma astept firesc sa ma ajute. Relatia e neconditionata. cand esti copil este de-a dreptul naiva, spontana, pur umana. Pe masura ce eveluezi(te prostesti) se transforma usor usor intr-o relatie cultivata. Dar asta e un alt aspect, societatea ne-a prostit.
Italienii au in schimb 'amic/i'. Un fel de prieten de conjunctura, unu' superficial, cum l-am cataloga noi. D-astia noi avem o multime, ii bagam de cele mai multe ori la cunostintze si nu simtim ca ar face parte cumva din viatza noastra, sunt mai mult un apendic, oarecum niste martori ai trecerii noastre.
Plecand de la premisa ca noi suntem niste italieni cu mai putini bani si cu 10-30 de ani social retarded(nu dati cu piatra, dar cum fac sondaje si studii de piata si pe Italia si pe Romania,cam stiu despre ce vorbesc si ma inspaimanta uneori cum semanam), oare peste x ani o sa ajungem si noi la fel? Prieteni de conjunctura? :-S
2 comentarii:
AMIN! de acord spontan si neconditionat.
si daca se face lista, sper sa ma lasi si pe mine sa semnez acolo la PRIETENI la litera "tz" :*
peste x ani??? nu suntem deja la stadiul asta si chiar la nivel avansat? sinceritate in romania? Mah, forse non me ne sono accorto io, chi lo sa...
;)
Trimiteți un comentariu